Cuvintele lui Râbi’a

1) Într-o zi, Râbi’a a fost întrebatã:
- O, Râbi’a!, îl iubesti pe Domnul cel Preaînalt?
– Oh, într-adevãr, îl iubesc.
– Si pe Saitan îl consideri un inamic?
- Îl iubesc atât de mult pe Domnul cel Preaînalt încât nu mã nelinistesc de dusmania lui Saitan.

2) Se povesteste cã Râbi’a l-a vãzut în vis pe Trimisul lui Dumnezeu, care a salutat-o si i-a zis:
- O, Râbi’a! mã iubesti?
- O, Trimis al lui Dumnezeu! rãspunse ea, ar putea cineva sã nu te iubeascã? Si totusi, dragostea pentru Dumnezeu cel Preaînalt îmi umple într-atâta inima cã nu mai rãmâne loc nici pentru prietenie, nici pentru dusmania fatã de orice altã creaturã.

3) Într-o zi Râbi’a a fost întrebatã:
- Cel pe care Îl slujesti, Îl vezi?
Ea rãspunse:
- Dacã nu L-as vedea, nu L-as sluji.

4) Într-o zi i s-a pus lui Râbi’a urmãtoarea întrebare:
- Dacã unul dintre supusi se cãeste, îi va accepta cãinta sau nu Domnul cel Preaînalt?
- Atât timp cât Dumnezeu nu acordã gratia cãintei, cum ar putea unul dintre supusi sã se cãiascã? si atunci când în sfârsit vine aceastã gratie, fãrã îndoialã cã este ca si acceptatã.

5) Se povesteste cã într-o zi Mâlik Dinâr, Hasan Basri si Chaqiq Balkhi fãcurã o vizitã la Râbi’a. Vorbind despre sinceritate, Hasan Basri spuse:
- Nu este sincer cel care nu suportã cu constantã loviturile care vin de la Domnul cel Preaînalt.
- Asta miroase a infatuare, spuse Râbi’a.
Chaqiq Balkhi spuse:
- Nu este sincer cel care nu multumeste pentru încercãrile trimise de Domnul cel Preaînalt.
- Trebuie chiar mai mult decât atât, insistã Râbi’a.
Mâlik Dinâr luã cuvântul:
- Nu este sincer cel care nu gãseste farmec în bolile trimise de Domnul cel Preaînalt.
- Si mai mult, exclamã Râbi’a.
La care ei, adresându-i-se:
- Vorbeste tu însãti.
Atunci Râbi’a:
- Nu este sincer cel care nu uitã durerea bolii care îi vine de la Dumnezeu cel Preaînalt, exact asa cum femeile Egiptului, vãzând figura lui Iosif, uitarã durerea mâinii lor.

6) Unul dintre doctorii din Basra, ajuns la Râbi’a, începu sã discute despre defectele acestei lumi.
- Ah! trebuie sã iubesti aceastã lume, observã Râbi’a, cãci dacã nu ai iubi-o, n-ai vorbi atâta despre ea. Cel care vrea sã cumpere stofe vorbeste despre ele pe sãturate. Dacã ai fi detasat de lume, cu ce ar conta meritele si defectele ei?