[01] Cel ce pretinde cã Domnul cel Preaînalt este sus, sau jos, sau în orice loc, sau cã este în vreun fel sau în altul, acela este un necredincios.
Cel ce, dupã ce a comis un pãcat, simte întâi teamã, apoi aratã cãintã si cere iertare, acela este sigur cã e aproape de mãritul Domn.
Orice act de pietate care, nepornind de la un sentiment de umilintã, sfârseste prin a da inimii o sigurantã sprijinitã pe orgoliu, acea operã îl îndepãrteazã pe credincios de la Tronul lui Dumnezeu.
Atunci când un credincios se aratã supus [lui Dumnezeu], dar este arogant si plin de orgoliu, el devine rebel. Dar dacã, devenind rebel, i se face apoi teamã, atunci acest arogant se reîntoarce în rândul servitorilor supusi.
N-am avut cunoasterea desfãvârsitã a Cãii misterelor decât în ziua în care s-a spus despre mine cã sunt nebun.
Trebuie sã vã îndepãrtati de cinci feluri de oameni: 1) mincinosii; 2) prostii care, imaginându-si cã vã vor fi utili, vã vor cauza necazuri fãrã sã-si dea seama cã vã sunt dãunãtori; 3) avarii care, în vremuri netrebnice, nu vã vor ajuta deloc si se vor arãta zgârciti fatã de voi; 4) oamenii fãrã inimã care, în circumstante critice, îsi vor întoarce fata de la voi si vã vor lãsa sã pieriti; 5) oamenii viciosi si fãrã demnitate care oricând vã vor vorbi de rãu pentru o îmbucãturã de pâine.
Domnul cel Preaînalt a creat paradisul si infernul în aceastã lume. Paradisul din aceastã lume este siguranta, infernul – nefericirea. Siguranta constã în a-ti încredinta toate treburile lumesti în mâinile Domnului cel Preaînalt si a-ti plasa încrederea în El. Nefericirea este aceea când, dirijând tu însuti propriile-ti treburi, nu vrei sã te raportezi decât la tine însuti pentru a le conduce.
Se spune cã într-o zi niste musulmani i-au spus lui Dja’far Sâdiq: “Tu ai tot felul de calitãti eminente. Tu ai cunoasterea si pietatea. Tu esti unul dintre fiii lui Muhammad [02], dar tu esti orgolios, cu inimã trufasã.” Dja’far Sâdiq rãspunse: “Nu sunt orgolios, si pentru cã am alungat orgoliul din inima mea Domnul cel Preaînalt mi-a acordat un asemenea nivel spiritual încât mã face sã par maiestuos în ochii poporului.” [03]
Note:
[01] Dja’far Sâdiq, cel de al saselea imam conform siitilor, a fost fiul lui Muhammad Bâqir, fiu al Husein, cel omorât la Kerbala, fiul al lui Ali, ginerele Profetului Muhammad. Mama sa a fost Oum Farva, fiicã a lui Muhammad, fiul al lui Abu Bakr, primul khalifa, prietenul cel mai bun al Profetului Muhammad. Nãscut la Medina în anul 83 de la hijra (702-703 dupã Christos), a murit otrãvit în 25 al lunii chevval a anului 148 de la hijra (15 decembrie 765).
[01] Este vorba de Muhammad Baqir, strãnepot al Profetului Muhammad. Acesta din urmã nu a avut nici un urmas bãrbat care sã treacã de vârsta pubertãtii.
[02] Sursa: Farid-ud-Din ‘Attar, Le mémorial des saints, Seuil, 1976.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu