01. Abu Said a spus: “A fi sufi înseamnã sã dai deoparte tot ce e în capul tãu – adevãruri închipuite de tine, prejudecãti, conditionãri – si sã înfrunti tot ce ti se poate întâmpla."
02. Abu Said a spus: “Pânã ce seminar si minaret nu se vor fi prãbusit, astã sfântã lucrare nu vom fi desãvârsit. Pânã ce credinta devine tãgadã, si tãgada devine credintã nu va exista adevãrat credincios.”
03. Rabi’a a spus: “O, Doamne! De mã închin tie din teamã de iad, aruncã-mã în iad. De mã închin tie din dorinta de rai, refuzã-mi raiul.
04. Salih din Qazwin îsi învãta astfel discipolii: “Oricui bate la poartã fãrã încetare, i se va deschide.”
Auzindu-l într-o zi, Rabi’a îi zise: “Cât ai sã tot spui: ‘Se va deschide’? Poarta n-a fost niciodatã închisã.”
05. Hasan din Basra merse la Rabi’a. O aflã sezând în mijlocul unui numãr de animale. Dar de îndatã ce Hasan se apropie, acestea fugirã.
Hasan întrebã: “De ce-au fugit?”
Rabi’a îi spuse: “Tu ai mâncat carne, pe când tot ce-am mâncat eu e pâine uscatã.”
06. Habib El-Ajami a spus: “Pentru un mãgar, un scaiete-i poamã delicioasã. Mãgarul mãnâncã scaietele. Rãmâne un mãgar.”
07. Când filosoful Ibn Sina (Avicenna) si sufi Abu Said s-au întâlnit, se spune cã Ibn Sina ar fi zis: “Ceea ce eu stiu, el vede.” Abu Said remarcã la rându-i: “Ce vãd eu, el stie.”
08. Salik Hamzavi a spus: “Rãspunde la chemarea sufismului, din toate puterile, în aceastã lume, cu inima deschisã si iubitoare. Atunci esti cu adevãrat la adãpost de orice primejdie în aceastã lume si în toate celelalte lumi.”
09. Harith Muhasibi a spus: “Dacã ospãtezi un dervis, tine minte cã pentru el e îndeajuns pâinea uscatã.”
10. Al-Nasafi a spus: “Cei mai multi oameni nu stiu ce este în interesul lor sã stie. Le displace tocmai ceea ce pânã la urmã le va fi de folos.”
11. Mirza Khan a spus: “Pentru cel pãcãtos si corupt eu sunt rãu, dar pentru cel bun – eu sunt de folos.”
12. Tirmizi a spus: “Cine nu stie sã slujeascã stie si mai putin sã stãpâneascã.”
13. Haji Bektash a spus: “Pentru cel ager, un simplu semn e îndeajuns. Dar pentru cel cu gândul aiurea, nu ajung nici o mie de explicatii.”
14. Ibn El-Jalali a spus: “Sufismul este adevãr fãrã formã.”
15. Sayed Imam Ali Shah a spus: “A fi un sufi înseamnã sã devii ceea ce poti deveni, si nu sã încerci sã urmãresti ceea ce, pe o anume treaptã, e o iluzie.
Înseamnã sã devii constient de ceea ce îti stã în puteri, si nu sã te crezi constient de lucruri pe care, de fapt, nu le iei în seamã.
Sufismul este stiinta potolirii a ceea ce trebuie potolit, si a trezirii a ce trebuie trezit; si nu a crede cã poti potoli sau trezi ce nu poti, sau cã e nevoie s-o faci când nu e nevoie.
A urma Calea Dervisului înseamnã a urmãri o unitate ascunsã în ciuda, si nu cu ajutorul, afirmatiilor de diversitate.
Înseamnã a lua în considerare mijloacele care se prezintã în diversitate, fãrã a avea credinta cã aspectele exterioare ale diversitãtii au vreo însemnãtate în ele însele.
Pentru a te apropia de ea, trebuie sã înveti cum sã înveti; nu sã încerci sã dobândesti cunoasterea ei fãrã practica corectã a apropierii de ea.
Te apropii de a deveni un sufi prin realizarea cã obiceiurile mentale si preconceptiile sunt esentiale numai în anumite studii; nu formându-ti obiceiuri si judecând prin prisma unor preconceptii nepotrivite.
Trebuie sã devii tot atât de constient de neînsemnãtate pe cât crezi cã esti de însemnãtate; nu sã cauti doar sentimentele de însemnãtate.
Umilii sunt umili doar pentru cã trebuie sã fie umili; si cei mai rãi oameni, bãrbati sau femei, sunt cei care practicã umilinta pentru a se mândri cu ea, si nu ca simplã metodã de lucru, ca mijloc de cãlãtorie.
Metoda sufismului este, asa cum a fost dintotdeauna, de a adopta ceea ce e de valoare, unde, când si cu cine e de valoare; si nicidecum de a imita din veneratie sau uimire, sau de a copia din spirit de imitatie.
Omul izbuteste sã se ridice mai sus prin efortul corect si metoda corectã, si nu doar nutrind aspiratia corectã sau ascultând cuvintele altora adresate tot altora.
E ca si cum ai da de o capcanã pentru elementul ignobil din tine atunci când un om, o carte, un ceremonial, o organizatie, o metodã îti pare, nemijlocit sau prin recomandarea cuiva, sã aibã ceva aplicabil tuturor, sau te atrage puternic însã incorect.”
16. Shabistari a spus: “Fiinta este absolut bunã. De contine ceva rãu, nu e Fiinta.”
17. Hazrat Ali a spus: “Leacul tãu este în tine, si tie nu-ti pasã. Suferinta ta este din tine, si tu nu o bagi în seamã.”
18. Shabistari a spus: “Lumea nu are existentã decât ca o aparentã; de la un cap la altul starea ei e joc si joacã.”
19. Hafiz a spus: “Dacã învãtãtorul tãu îti dã poruncã, vopseste-ti covorul de rugãciune cu vin. Cãutãtorul nu trebuie sã ignore tehnicile Treptelor.”
20. Ajmal din Badakhshan a spus: “Sunt trei feluri de a prezenta orice. Primul e de a prezenta tot. Al doilea, de a prezenta ce vor oamenii. Al treilea, de a prezenta ce le va fi cel mai de folos. Dacã prezinti totul, rezultatul poate fi îndoparea. Dacã prezinti ce vor oamenii, s-ar putea sã-i sufoce. Dacã prezinti ce le va fi cel mai de folos, lucrul cel mai rãu ar fi ca, nepricepând, sã ti se opunã. Dar dacã le-ai fost de folos, indiferent de aparente, si tu, de asemenea, indiferent de aparente, trebuie sã beneficiezi din asta.
21. Nizami a spus: “El ia limba celor ce împart secretul, ca nicicând sã nu mai poatã rosti secretul regelui.”
22. Bayazid a spus: “Mai bine decât sã fii ce-ti închipui tu cã înseamnã bun, este sã stai laolaltã cu cei care într-adevãr sunt buni. Mai rãu decât sã faci ceva rãu este sã stai laolaltã cu cei care sunt rãi.”
23. Uwais El-Qarni a spus: “Dormi cu amintirea mortii, si trezeste-te cu gândul cã nu vei trãi mult.”
24. Sahl a spus: “În sufism, trebuie practicate opt calitãti. Un adevãrat sufi are:
Vederi largi, precum a avut Abraham.
Împãcarea de a-si primi soarta, asa cum Ismael si-a primit-o.
Rãbdare precum Iov.
Capacitatea de a comunica simbolic, asemenea lui Zaharia.
Înstrãinare de propriul popor, cum s-a petrecut cu Ioan.
Vesmânt de lânã, precum mantia de pãstor a lui Moise.
Peregrinarea, cum Iisus a avut de cãlãtorit.
Smerenia, precum Mohammed care a fost smerit în duh.
25. Hasan din Basra a spus: “Am vãzut un copil care ducea o luminã. L-am întrebat de unde a adus-o. El o stinse, si-apoi: “Acum spune-mi tu unde s-a dus.”
26. Simabi a spus: “Cei care se aseamãnã simt o afinitate. Atractia opuselor e altceva. Dar adesea oameni asemãnãtori sunt luati în mod superficial drept oameni care se deosebesc.
De pildã, un om este lacom de iubire, altul este lacom sã iubeascã. Un observator neatent sau nestiutor îsi va imagina imediat si va sustine cã aceste douã tendinte sunt contradictorii, când în realitate, lucrurile nu stau deloc altfel. Factorul comun, fireste, este lãcomia. Amândoi oamenii în cauzã sunt lacomi.
Un om de renume si discipolul sãu sunt uneori la fel. Unul vrea sã dea atentie, celãlalt sã o atragã. Amândoi sunt obsedati de atentie, înlãntuiti de aceastã obsesie, zburând împreunã, “hulub cu hulub, soim cu soim”.
27. El-Zubeir ibn Abu Bakr a spus: “Telul tãu trebuie sã fie cunoasterea. Dacã vei sãrãci, va fi pentru tine o bogãtie; dacã te vei îmbogãti, te va împodobi.”
28. Zulfikar ibn Jangi a spus: “Cu o Cãlãuzã poti deveni cu adevãrat Om. Fãrã Cãlãuzã vei rãmâne în principal Animal. Dacã poti încã sã spui: “Nu m-as putea supune cuiva”, esti încã nevrednic de drum. Dar dacã spui: “Vreau sã mã supun” într-un fel prost, drumul nu te va gãsi vreodatã, si te-ai rãtãcit.”
29. Abu Hasan El-Shadhili a spus: “Cunoasterea înainteazã de la: “Ce sunt eu?” la: “Nu stiu ce sunt”. La ceva între: “Poate cã nu sunt” si “Mã voi gãsi”; si apoi la ceva între: “Mã voi gãsi” si “Eu sunt”, la “Eu sunt ceea ce stiu cã sunt”, la “Eu sunt”.
30. Ibn Ikbal a spus: “Un cersetor crede cã un pumn de mãruntis e o avere. Nu este. Pentru a se ridica de la treapta de cersetor, omul trebuie sã se ridice deasupra “mãruntisului”, chiar dacã îl întrebuinteazã ca mijloc. Luat ca scop în sine, va deveni un scop.”
31. Ali a spus: “Cunoasterea e mai bunã decât bogãtia. Bogãtiei trebuie sã-i porti de grijã, cunoasterea îti poartã ea de grijã.”
32. Profetul Muhammad a spus: “Trei lucruri în viata aceasta sunt distrugãtoare: Mânia, Lãcomia si Trufia.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu