I. Viata si opera lui al-Hallaj
1. Al-Husayn bin Mansur bin Mahamma s-a nascut in jurul anului 858/244 la al-Bayda in zona cunoscuta sub numele de Fars; a devenit celebru prin apelativul hipocoristic al-Hallaj, nume care a fost interpretat ca "daracitorul tainelor" (hallaj al-asrar). Aceasta sintagma face referire la relatarile privind predicile sale din 'Ahwaz in timpul carora le releva celor prezenti cele mai tainice ganduri. De altfel, se pare ca in prima parte a vietii sale si-a castigat existentaexercitand meseria tatalui sau, care era daracitor de lana (echivalentul in limba araba fiind "al-hallaj") .
La varsta de saisprezece ani devine discipolul lui Sahl at-Tustari (818-886) pe care il urmeaza in exilul de la Basra, acesta fiind izgonit pentru ca a sustinut obligativitatea caintei (tawba), in practicile de cult.
Sahl at-Tustari, discipol al lui Dhul Nun al-Misri, a fost puternic influentat de scoala ascetica de la Basra. Fiind intai de toate un ascet care dorea sa armonizeze experientele mistice cu islamul sunnit, el a considerat credinta ca un nucleu increat al omului care ii permite exclusiv aderarea la esenta divina prin dhikr sau invocarea lui Dumnezeu.
Invatatura acestui mistic se bazeaza pe ideea ca omul se gaseste mereu sub privirea lui Dumnezeu - care stie tot ce face - si ca acesta trebuie sa se apere de imboldurile negative ale sufletului, in caz contrar pierzandu-si calitatea de credincios. Din aceasta perspectiva, credinta este atitudinea religioasa a omului in fata Creatorului, ceea ce il face pe credincios sa fie o dovada, hujja, a lui Dumnezeu in fata creatiei si implica existenta unui mister divin. Acest principiu va servi ca baza pentru meditatia personala a lui al-Hallaj.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu