Cineva il intreba pe un mare sufi:
- De unde vine invatatura aceasta? Ale cui sunt ideile asupra carora ne pui sa meditam? Cum se numeste maestrul tau?
- Daca v-as spune ca invatatura mea porneste din inspiratie, raspunse maestrul sufi, as trece drept eretic.
Daca v-as spune ca aceasta invatatura imi apartine, unii m-ar venera si n-ar mai acorda atentie invataturii insasi; altii m-ar critica si nu mi-ar mai acorda atentie mie.
Daca as dezvalui numele maestrului meu, toti s-ar intoarce spre acesta, fara sa se mai preocupe de studiul in sine.
Altcineva remarca:
- Si, totusi, daca nu te deranjeaza ca-ti reamintesc, tu insuti i-ai desemnat pe cei mai de seama inaintasi ca sursa a Invataturii. Oare nu riscam, din aceasta cauza, sa ne intoarcem spre acestia si nu spre invatatura pe care au transmis-o?
Sufi raspunse:
- Daca, dupa ce vi s-a spus de o suta de ori ca toti maestrii nu sunt decat unul singur si ca numele lor se raporteaza la anumite caracteristici, voi continuati totusi sa va interesati de personalitatea lor, atunci, intr-adevar, riscati lucrul acesta.
- Si atunci ce ar trebui sa fac? intreba aceeasi persoana.
- Inceteaza sa-ti imaginezi ca, fiindca esti capabil sa formulezi o intrebare, poti sa intelegi si raspunsul la ea fara a poseda nici una dintre insusirile necesare pentru ca aceasta intelegere sa poata opera.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu