Cineva il intreba pe Khwaja Tufa, sufi din Pamiristan, de ce ii lasa pe oameni sa-i aduca elogii. Acesta raspunse:
"Unii ne aduc elogii, altii ne aduc critici. Nu suntem mai raspunzatori de primii, decat de cei din urma. Ei nu depind in nici un fel de noi si, de altfel, nici nu ne dau atentie cu adevarat. Combaterea celor neatenti inseamna o inutila pierdere de vreme. Printre cei care nici nu elogiaza, nici nu critica, sunt si unii care lucreaza impreuna cu noi si sunt in acord cu noi. Acestia nu se fac remarcati, asa ca lumea se intereseaza de laudatori si de denigratori. Este un fel de bazar in care se vinde, in care se cumpara. Adevarata activitate ramane invizibila.
A te interesa de laude si de critici, inseamna a te interesa de ceea ce este lipsit de interes. Ceea ce este lipsit de interes si deplasat, bate deseori la ochi mai mult decat ceea ce este folositor. A te interesa de ceva ce bate la ochi mai mult decat de ceva important, este un lucru des intalnit, dar fara de rost.
Adu-ti aminte ce a spus intr-o zi Zilzilavi: "Ii incurajez pe tonti sa ma laude. Cand acestia imping laudele la absurd, au in sfarsit ocazia sa remarce cat de stupida poate fi exagerarea. Cei pe care ii scarbeste lingusirea, crezand ca incurajez laudele din dorinta de a fi laudat, ma evita. Daca sunt atat de lipsiti de finete incat nu pot judeca decat dupa aparente, atunci trebuie sa-i evit la randul meu fiindca nu le pot fi de nici un folos. Mijlocul cel mai bun de a evita ceva este sa facem in asa fel incat lucrul sau persoana pe care dorim sa le evitam, sa ne evite de la sine.""
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu