Abu Hamid al-Tusi al-Ghazali, supranumit “Mărturia Islamului”, însufleţitor al celui de-al cincilea secol al Islamului, savant în usul al-fiqh şi autor al cunoscutei opere, Ihya’ `ulum al-din („Reînvierea ştiinţelor religioase”).
În autobiografia sa, al-Munqidh min al-dalal („Eliberarea de eroare”), el afirmă:
Calea sufită constă în curăţirea inimii de orice este altceva în afară de Allah… Am ajuns la concluzia că sufi sunt căutătorii pe Calea lui Allah, că cea mai exemplară comportare este comportarea lor, că cea mai bună metodă este metoda lor şi că felul lor de a acţiona este cel mai sfânt. Ei şi-au curăţit inimile de orice este altceva în afară de Allah şi au făcut din ele albii în care să curgă râurile ce poartă cunoaşterea lui Allah. [1]
Aşa cum menţionează Ibn `Ajiba în opera sa Iqaz al- himam, al-Ghazali a declarat că tasawwuf [sufismul] era fard `ayn, adică o obligaţie individuală care-i incumbă oricărui musulman - bărbat sau femeie - legal responsabil, deoarece, cu excepţia Profeţilor, nimeni nu este lipsit de defecte şi de maladii interne. [2]
[1] al-Ghazali, al Munqidh min al dalal, p. 131.
[2] Ibn `Ajiba, Iqaz al-himam , p. 8.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu