Studiul operei lui al-Hallaj lasa sa se intrevada doua perioade ale creatiei:
- prima perioada se intinde pana la incarcerarea sa din 913 si cuprinde o colectie de profetii si invocatii, du'a, scrise la Mekka, o parte a Divanului sau poetic si fragmente teologice si de exegeza publicate mai apoi de Ruzbehan Bakli in "Ahbar al-Hallaj". Misticul siit persan Abu Muhammad Ruzbehan Bakli (n. 1128) este autorul unei culegeri continand locutiuni teopatice ale sufitilor, cu titlul arab "Mantiq al-'Asrar", in persana "Sarh-i Sathiyat".
- a doua perioada contine scrierile sale din inchisoare pana la executia din 922 - in detentie i s-a permis sa scrie, sa corespondeze cu prietenii si discipolii sai si chiar sa primeasca vizite, cel putin la inceput. Din aceasta perioada dateaza poezii tardive, ultimele sale imnuri, "munagat", si rugaciuni, precum si lucrarea "Kitab at-
Tawasin". Acestea il prezinta pe al-Hallaj intr-o ipostaza meditativa asupra destinului sau, iar singurul martor al tristetii sale este Dumnezeu.
Potrivit fiului sau Ahmad, al-Hallaj ar fi compus numeroase opere teologice destinate discipolilor sai in timpul calatoriilor in Turkestan si India. Istoricul Ibn an-Nadim (m. 988) - un erudit bibliograf arab siit, autor al "Kitab al-Fihrist", un index complet care, potrivit autorului, ar contine titlurile tuturor cartilor arabe ale vremii - a alcatuit o lista de patruzeci si sase de titluri atribuite lui al-Hallaj, lista fiind deschisa de "Kitab at-Tawasin". Printre acestea, eseuri teologice si exegeze mistice ale Coranului, tratate de jurisprudenta si de filosofie politica.
Alte fragmente pastrate din opera halajiana formeaza "Bustan al-ma'rifa" - "Gradina cunoasterii" , o colectie de sentinte mistice si filosofice transcrise in timpul discutiilor sale purtate in public cu adeptii din Bagdad, la care se adaugã fragmente de exegeza coranica transmise de Sulami* si Ruzbehan Bakli.
* Abu 'Abd ar-Rahman Muhammad b. al-Husayn as-Sulami (m. 1021), mistic care a trait la Nishapur, autor al unei lucrari de exegeza, "Haqa'iq at-Tafsir" si al unei biografii de referinta, "At-Tabaqat as-Sufiyya", ce strange relatari despre 103 mari maestri sufiti.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu