Viaţa şi învăţătura lui Tierno Bokar (2)

Ce metodă aplică Tierno Bokar în învăţătura sa?

Învăţătura sa se întemeiază, desigur, pe o cunoaştere aprofundată a Coranului şi a [metodelor] maeştrilor sufi din tariqa Tijaniya, situată în Maghreb. Se fundamentează, însă, şi pe un model de viaţă.

Pentru Tierno Bokar, mărturia relaţiei cu Dumnezeu se înscrie, înainte de orice, în fiecare act din cotidian. De altfel, înainte de a aborda studiul învăţăturii lui Tierno Bokar, trebuie mai întâi observat cum pune el însuşi în practică metoda sa de predare. Aceasta se sprijină pe un model de viaţă fondat pe simplitate şi modestie:

- simplitatea cadrului de viaţă: zawiyya de la Bandiagara este coliba africană cu solul acoperit de rogojini;

- modestia lui Tierno Bokar, care condamnă orice ostentaţie (în special ostentaţia religioasă, care perverteşte mintea) şi laudă umilinţa, ce permite afirmarea egalităţii tuturor fiinţelor umane şi înţelegerea echităţii valorii tuturor creaturilor divine.

El practică această umilinţă în faţa creaţiei în orice faptă de-a sa. Revoltându-se, de exemplu, împotriva indiferenţei elevilor săi la o pasăre căzută din cuib sau minunându-se, în prezenţa lor, în faţa vitalităţii acestei mărunte făpturi. Întâlnim, aici, un fel de ecou al învăţăturilor Sfântului Francisc de Assisi.

În acest fel, Tierno Bokar dezvoltă în fiecare elev simţul datoriei, şi, simultan, exigenţa unei dreptăţi care angajează responsabilitatea morală a tuturor. Acest tip de învăţătură nu este doar teoretică şi spirituală: este un clăditor de personalitate prin modelul de educaţie pe care-l propune.

Puterea acestui model rezidă, totuşi, într-o profundă relaţie interioară cu Dumnezeu, relaţie care iradiază din fiecare act şi fiecare spusă a maestrului. Această relaţie cu Dumnezeu se întemeiază, totodată, pe o desăvârşită cunoaştere a Coranului şi pe stăpânirea la perfecţie a mai multor tradiţii coranice şi africane.

Într-adevăr, la Tierno Bokar se întâlnesc tradiţiile coranice ale Islamului andaluz, ale sufismului african şi al tariqa Tijaniya Toucouleur – confrerie religioasă consecutivă cuceririi Ségou de către El Hadj Omar, în 1861. Aceste tradiţii coranice, însă, se adaugă tradiţiilor africane Bambara, Haoussa, Peul, Dogon, transmise lui Tierno Bokar prin moştenire familială (în special pe linie maternă) şi prin descoperirile făcute cu ocazia întâlnirilor cu sau a călătoriilor în diferite civilizaţii ale Africii de Vest.

Astfel, studiul şi gândirea lui Tierno Bokar, fundamentate pe inteligenţă şi raţiune, îl vor face să susţină respectarea tradiţiilor: „Respectaţi-le, spune el, ele constituie moştenirea spirituală a celor care ne-au precedat şi care nu s-au rupt de Dumnezeu.”

Această fixare în tradiţie, însă, nu înseamnă nicidecum arhaism şi repliere asupra propriei persoane. Dimpotrivă, modelul de viaţă trebuie să permită adaptarea şi evoluarea în construirea identităţii de sine a fiecăruia. Această edificare nu se realizează printr-o imitare oarbă, ci prin îmbogăţire - prin întâlnire şi schimb de idei - la interacţiunea cu celălalt.

Omul nu trăieşte o relaţie intimă cu Dumnezeu decât evoluând, fiindcă „a evolua înseamnă a ne îmbogăţi propriul patrimoniu, care nu este alcătuit doar din casele noastre şi din pământurile pe care le lucrăm; înseamnă şi să ne ordonăm gândirea şi felul de a fi”.

În concluzie, acest gen de învăţătură se înscrie adânc în tradiţia orală africană, fiindcă dacă el străbate prin fapte, străbate şi prin cuvinte - prin cuvinte despre viaţă şi despre iubire.

Acest Cuvânt creator constituie mărturia relaţiei interioare cu Dumnezeu şi „însoţeşte şi luminează fiecare clipă trăită în lumea aceasta”.
Dar această relaţie cu Dumnezeu nu se realizează decât prin deschiderea spre creaţie, deci în căutarea unei relaţii de toleranţă între oameni, toţi fiind purtători „ai unei scântei de spirit divin”.

Acest Cuvânt - care-şi găseşte sursa de inspiraţie în exemple din cotidian şi se exprimă prin parabole - este revelatorul unei vieţi întemeiate pe caritate şi iubire. Prin aceasta este viaţa lui Tierno Bokar reflexul metodei sale de răspândire a învăţăturii.