Un batran isi inalta capul si vazand ogorul sau parjolit, a glasuit astfel: "O Doamne, al celor noi si vechi, painea noastra e in mainile Tale, fa cu noi ce voiesti. Hrana pe care Tu ne-o dai cand este vreme frumoasa sau urata, nu depinde de lacrimile norilor, nici de zambetele campului; Eu stiu preabine ca Tu esti Sustinatorul Fara Cauza; viata mea si hrana mea, toate vin de la Tine. O particica de la Tine este mai buna decat mii si mii, caci putinul Tau nu e putin."
O flacara aprinsa de El, si o suta de mii de stele se ivesc; o picatura de la El, si o suta de mii de palmieri inmuguresc. Cel care se teme pentru painea zilnica nu este barbat, intr-adevar e mai putin decat o femeie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu