Misterul dervisilor

La mijlocul secolului al XIX-lea, intr-un oras din nordul Kurdistanului irakian, seicul Abdul Karim a primit de la invatatorul ordinului islamic Sufi porunca sa se retraga in munti.

Dervisul s-a supus si, vreme de doi ani, n-a mai dat semn de viata. Familia l-a considerat mort. In sfarsit, intr-o noapte, Karim i-a aparut fratelui sau in vis si i-a aratat locul unde se retrasese. A doua zi, familia a plecat in munti, l-a intalnit pe Karim in locul aratat si l-a putut aduce acasa, teafar si sanatos. Karim isi petrecuse cei doi ani de retragere intr-o perfecta comuniune cu Dumnezeu, prilej pentru o meditatie profunda, prin care i s-a incredintat un Casnazan - "secret pe care nimeni nu-l cunoaste".

De la aceasta data, ordinul Sufi, caruia ii apartinea Karim, s-a numit Tariqa Casnazaniyyah, care inseamna "calea pe care nimeni n-o cunoaste".


Pe varful muntelui, in legatura cu Dumnezeu

Incepand din secolul al VII-lea dupa Chr., membrii ordinului sufit mostenesc o traditie mistica, in sanul religiei islamice. In zilele noastre, exista circa 150 de diferite ordine Sufi care, dincolo de o stapanire perfecta a preceptelor Coranului, revendica si mostenirea unor secrete divine transmise direct de profesorul Mahomet invatatorilor (seici) ce s-au succedat in fruntea unor generatii sufi.

Simbolul sufismului este trandafirul, o floare a carei frumusete si gingasie infloreste la capatul unei tulpini acoperite de spini, imagine sugestiva pentru dificultatile caii mistice care duce la harul divin. "Daca Dumnezeu te-a lovit cu un rau, doar El te poate scapa de acesta". Acest verset din Coran ingaduie, dupa sufiti, sa se explice originea puterilor lor: insotind piosenia cu supunerea fata de Allah, ei pot infaptui miracole ce intra, de obicei, numai sub puterea divina. Chiar si recitarea Coranului este o sursa de performante fizice: sufitii cunosc unsprezece grade de dificultate in recitarea lui.

Alternand momentele de pornire si de oprire a suflului, ei izbutesc sa sustina o respiratie timp de doua minute, schimband de cinci ori octavele in care rostesc rugaciunea. Modul in care psalmodiaza sunetele le permite sufitilor sa-si intareasca organismul: fiecare dintre aceste vibratii sonore pare sa aiba un impact precis asupra sistemului endocrin. Dar cunostintele lor in materie de sanatate sunt formidabile.

Ordinele sufite cunosc mai multe tehnici de vindecare. Vechi de opt secole, ele ofera in mod gratuit miilor de adepti ingrijiri fitoterapeutice. Ordinul Tariqa Casnazaniyyah este celebru, pentru ca transmite membrilor sai, in momentul initierii, puterea de a-si provoca, fara durere, niste rani pe corp, numaidecat urmate de ceea ce s-a numit "super-reactii" - vindecari instantanee ale acestor plagi.

De prin anii 1980, Jamal N. Hussein, doctor in fizica al Universitatii din Bagdad, se straduieste sa explice stiintific vindecarile realizate de acei Tariqa. In acest scop, Hussein i-a facut o vizita seicului Muhammad Al-Casnazani, conducatorul ordinului Tariqa Casnazaniyyah, si i-a obtinut incuviintarea pentru a supune mai multi dervisi unor teste stiintifice riguroase in laborator. Scopul marturisit al experientei lui Hussein era de a patrunde secretele acestor puteri paranormale de vindecare.


Pumnale infipte sub ochi

Si astfel s-a creat, la Amman, in Iordania, Paramann Programme Laboratories (PPL). Incepand din 1988, s-au efectuat o serie de 50 de experiente, pe un numar de 28 de membri ai ordinului. Rezultatele acestor examene au fost comunicate si in Occident.
Cu ocazia acestor teste, dervisii si-au trecut prin obraji, prin limba, prin partea inferioara a gurii, prin lobii urechilor, prin gat, prin brate, prin torace, prin abdomen, tepuse si varfuri ascutite. Cu lovituri de ciocan, ei si-au introdus lame de pumnal in partile laterale ale craniului si exact sub ochi. Ei au mestecat si au inghitit cioburi de sticla si lame de ras, au tinut in maini si in dinti placi de metal incinse pana la alb, si-au aplicat pe obraz, pe brate si pe gambe torte aprinse timp de cinci pana la cincisprezece secunde si, in sfarsit, s-au lasat sa fie muscati de limba de serpi veninosi si de scorpioni. In fiecare dintre aceste cazuri, cercetatorii au observat ca dervisii nu simteau nici un fel de dureri. Fiecare leziune astfel facuta se vindeca in cateva secunde fara vreo urma. Cel mai des, pe leziuni apareau cateva picaturi de sange care dispareau numaidecat; in cateva cazuri a aparut, o clipa doar, cate un firicel subtirel de sange. Mai mult, cercetatorii n-au putut descoperi vreun fenomen infectios, nici chiar atunci cand instrumentele erau nesterilizate... Aceste fenomenale vindecari instantanee au fost denumite "super-reactii".


O stapanire de sine perfecta

"Inaintea, in timpul si dupa producerea acestor acte, dervisii ramaneau perfect treji si capabili sa raspunda constient si rapid stimulilor externi din mediul inconjurator", declara Hussein. "Ei isi stapaneau desavarsit corpurile, simturile, constiinta, si nu-si pierdeau controlul, aveau perceptia clara si nu dadeau semne ca au modificari la nivelul cunoasterii".


Dansatori sufi

Dupa mai multe luni de analize impinse la extrem, cercetatorii de la PPL au trebuit sa se recunoasca invinsi: aceste puteri miraculoase de autovindecare puteau fi masurate, dar nu si explicate.

Singura explicatie este credinta, dobandirea si transmiterea misterioasa de puteri, realizate prin initierile din ordinul Tariqa Casnazaniyyah. Ceremoniile sufi de initiere prevad, in mod traditional, o instructie religioasa, ca si recitarea unor versete din Coran. Transmiterea puterilor de autovindecare este asigurata de un calif, persoana ce face parte din numarul restrans de "adjuncti ai invatatorului", alesi cu grija si abilitati sa formeze noi dervisi.

Pentru a transmite puterea pe care o detine, califul nu trebuie decat sa-si tina trei minute mana lipita de noul invatacel, contact care se face in general sub forma unei strangeri de mana. La capatul ei, initiatul isi poate permite un meniu de cioburi de sticla...

Curios lucru, dervisii nu se mai pot vindeca singuri, daca sunt victimele unei rani provocate in circumstante exterioare, de catre altcineva... Singurele vindecari sunt cele ale ranilor pe care si le provoaca ei.


O aptitudine capatata

Faptul ca nici o modificare cerebrala nu a fost constatata la dervisi in cursul actelor lor, pare sa arate prezenta unei puteri exterioare venite din alta parte. "Ceea ce ma fascineaza", marturiseste Shetha Al-Dargazelli, doctor in fizica, participant la experiment din partea Angliei, "este ca aici e vorba, poate, de energie vindecatoare inteligenta, calitativ diferita de tot ce-a putut observa stiinta pana in prezent".

Stiinta moderna nu se arata prea entuziasmata sa cerceteze acest tip de fenomene, pus in evidenta de laboratoarele Paramann. Ar insemna sa accepte realitatea unor fenomene paranormale. Izolarea si apoi luarea in stapanire a secretelor dervisilor sufi ar putea inzestra omenirea cu puteri uriase si, poate, nelinistitoare.


Un obiectiv international

Dervisii Tariqa Casnazaniyyah au fost pana acum centrul numeroaselor conferinte sub patronajul lui Jamal Hussein, care au abordat si alte teme conexe mai bine intelese, ca: aplicatiile medicale de yoga in India, medicina alternativa in Brazilia ori in Rusia, ca si diversele cazuri de autovindecare si de metode de vindecare neconventionala din Irak.

Jamal Hussein incearca astazi sa puna pe picioare un forum international care i-ar permite, in sfarsit, sa prezinte lumii occidentale aceste cazuri de leziuni corporale nedureroase, cu vindecare instantanee. Impreuna cu ceilalti oameni de stiinta, incearca sa instituie un consiliu international al cercetarii cu misiunea de a efectua experimente mai ample pe aceste fenomene. Visul ascuns al lui Hussein ar fi sa se accepte ideea ca hotararea de a transmite lumii aceste puteri de autovindecare a fost luata de Dumnezeu, acum 150 de ani, pe varful unui munte din Kurdistan.
Pana atunci, "secretul pe care nimeni nu-l cunoaste", incredintat de o mana divina seicului Abdul Karim, apoi transmis din invatator sufi in invatator sufi, ramane un adevarat mister pentru stiinta si, de asemenea, o uriasa speranta pentru Omenire.


Scurt istoric
Dervisii rotitori

Sufismul face parte din islamism si a aparut in secolul 8, creat de un grup de asceti care se temeau ca religia oficiala isi pierde valoarea fundamentala: iubirea fata de Dumnezeu. Numele vine de la hainele albe in care se imbracau, tesute din lana (suf). Numiti si dervisi, membrii gruparii predicau adevaratul inteles al versetelor din Coran, in care era vorba despre iubirea dintre oameni si Dumnezeu. "Cine il cunoaste pe Dumnezeu il iubeste", spunea Hasan al-Bashri, unul dintre intemeietorii sufismului. Directia mistica indusa de sufisti in credinta islamica a dus la conflicte grave cu religia oficiala, resimtita ca extrem de rigida, care predica obligatia respectarii fara cracnire a poruncilor si a legilor cuprinse in islamism si frica de Dumnezeu. Mult mai umana si mai promitatoare, ideea trairii sufletesti a lui Dumnezeu, abandonul mistic, daruirea totala fata de el au facut ca sufismul sa cunoasca o raspandire fulgeratoare. Esenta lui micsora distanta dintre cer si pamant, oferea un Dumnezeu iubitor, prietenos, iar viata lor era intru-totul pilduitoare. Pentru a-si materializa cat mai bine trairile, sufistii au elaborat practici religioase care duceau la extaz. Scopul era nirvana ("Ma'rifa"), disolutia constiintei, iar apoi chiar anularea totala a eului interior, pentru contopirea cu Dumnezeu.

Intre secolele 10 si 14, sufismul a inceput sa influenteze puternic si artele, care incercau sa se apropie, prin poezie, muzica si dans, de misterul lui Dumnezeu. Unul dintre reprezentantii de frunte ai miscarii a fost poetul persan Rumi (1207-1273). El a trait in Konya (Turcia), unde a intemeiat ordinul sufist Mewlawja, in care se cultivau muzica si un dans ritual barbatesc, practicat prin invartire cu bratele ridicate, de unde si numele de "dervisti rotitori" (prinsi in vartej). Dansurile acestea mistice, menite sa produca extazul, au ramas pana azi cel mai cunoscut simbol al traditiei sufi. (Doua siruri de dansatori se rotesc, si in cerc, si in jurul lor, in vreme ce unul singur are o miscare inversa acelor de ceasornic.)


Tehnici ale extazului

In cadrul diverselor ordine sufite se practicau si tehnici religioase extatice (dhikr). Allah e invocat ca stapan al sufletului, printr-o stare de transa obtinuta cu ajutorul ascezei, al opririi de la somn (veghe), prin dans si batai in toba. Asa-numitii "dervisti bocitori" practicau si rostirea in comun a numelui lui Dumnezeu, rugaciuni sau fragmente din Coran. De o mare raspandire se bucurau tehnicile de respiratie, care permit retinerea aerului pe durata a minute intregi, pentru ca apoi sa poata fi rostita vreme de ore, formula sacra "la ilaha illa' llah" (Nu exista alt Dumnezeu in afara de Dumnezeu). Totul se sfarseste cu silaba hu (El, Dumnezeu), rostita gafait, de mai multe ori. Sufistii care ajungeau la asemenea tehnici de extaz dezvoltau insusiri fenomenale. Puteau sa leviteze, sa se raneasca fara a pierde sange, sa-si dea foc fara sa fie arsi. Pe cea mai inalta treapta se dobandea chiar invierea din morti.


Martiri

Scrierile sufite au fost adunate pentru intaia oara de filosoful Al Djunaid (909). Culegerea lui contine mai ales experiente ale extazului mistic, de la dizolvarea eului, pana la integrarea cu Dumnezeu. Al Djunaid a elaborat chiar o "Filosofie a dispersarii in Dumnezeu", care a avut o mare influenta asupra continuitatii traditiei sufite. Existenta in unire cu Dumnezeu o descria cu cuvintele: "Dumnezeu il lasa pe om sa moara in sine, ca sa poata trai in El". Asemenea perspective mistice, dobandite prin traire extatica, displaceau total islamismului oficial, care ii acuza pe sufiti de eretism. "Am devenit cel pe care il iubesc. Cel pe care il iubesc a devenit eu. Suntem doua spirite topite in acelasi trup". Al-Halladsh, autorul acestei interpretari mistice, a fost spanzurat in anul 929.

Scrisa de Carol Iser
http://www.formula-as.ro/2010/921/enigme-16/misterul-dervisilor-12524