Abû l-‘Abbâs al-Mursî (m. 1287), a spus: “Existenta omului este strãbãtutã de neantul care precede aceastã existentã, precum si de cel care o va urma. Fiinta umanã este deci ea însãsi pur neant.”
Succesorul lui la conducerea ordinului shâdhilî, Ibn ‘Atâ' Allâh al-Iskandarî (m. 1309), a comentat aceste cuvinte astfel: “Într-adevãr, creaturile nu detin de nici un fel Fiinta absolutã (al-wujûd al-mutlaq), care nu apartine decât lui Dumnezeu; în existenta acestei Fiinte rezidã Unicitatea Sa absolutã (ahadiyya). Cât priveste lumile, acestea nu existã decât în mãsura în care El le doteazã cu o fiintã relativã. Or, cel a cãrui existentã îsi trage sursa din cea a altuia, nu are ca prim atribut neantul?”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu