“Fii cu băgare de seamă la Dumnezeu, Îl vei găsi în faţa ţa. Aminteşte-ţi de Dumnezeu în vremuri de belşug, Îl vei găsi în vremuri de restrişte.
Află că ceea ce ţi-a lipsit nu-ţi era destinat şi că ceea ce ţi-a fost dat nu putea să-ţi lipsească.
Află ca izbânda însoţeşte capacitatea de a răbda şi că alinarea soseşte după suferinţă, la fel cum facilitatea urmează după dificultate.”
Ameţitor!
Georges Bernanos, în Sous le soleil de Satan: "Hazardul ne seamănă."
Aşadar, hazardul nu este rece, probabilistic, echidistant, ci prietenos sau ironic, partizan sau maliţios. Hazardul are sens :-)
Aşa stând lucrurile, mai are rost să vorbim de hazard? Poate acel CEVA ce guvernează lumea noastră să poarte acest nume filosoficard?
Ştim cu certitudine că există CEVA, că viziunea noastră despre catastrofă este complet greşită. Catastrofa, în fapt, este NORMALA, ca şi miracolul (nu întâmplător, cei care cred în accidente au concomitent o imagine greşită despre minuni).
Iar dacă acest CEVA nu este "hazardul", atunci poate fi sedus. Şi cel mai bun lucru ca să Îl seducem este să devenim parte din El, să ne identificăm cu El.
Pe tabla verde a unei mese de tripou un jucător scuipă superstiţios de trei ori jetoanele înainte de a le aşeza pe negru. Rugăciune de parior...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu