marți, ianuarie 01, 2008

Ahadeeth despre feluritele căi de a face fapte bune

1/117. Abu Dharr (Dumnezeu sã-l aibã în mila Sa!) a relatat: L-am întrebat pe Trimisul lui Dumnezeu: Care faptã este cea mai bunã? El a zis: Credinţa în Dumnezeu şi Jihad pe calea lui Dumnezeu. Eu am întrebat: Care este cea mai bunã cale [spre eliberare]? El a zis: Cea care este mai dragã lor şi mai preţioasã pentru stãpânii ei. Eu am întrebat: şi dacã n-o pot face? El a zis: Vei ajuta un lucrãtor sau vei munci pentru un neputincios. Eu am întrebat: şi dacã n-o pot face? El a zis: Vei opri oamenii de la fapte rele, cãci aceasta este o milostenie ce se va revãrsa asupra ta.

(hadith convenit)

2/118. Abu Dharr (Dumnezeu sã-l aibã în mila Sa!) a relatat cã Trimisul lui Dumnezeu a spus: Când vã treziţi dimineata, se cuvine sã faceţi milostenie din toate mãdularele voastre. Milostenia o faceţi prin fiecare mãrturisire a gloriei lui Dumnezeu, a mãreţiei Sale, pentru fiecare rostire de laudã cãtre El, prin fiecare declaraţie cã El este singurul Dumnezeu, prin alipirea la ceea ce este cinstit şi respingerea a ceea ce este neplãcut. Douã rak'at (prosternãri) de rugãciuni peste datorie, de dimineaţã valoreazã cât toate celelalte fapte.

(transmis de Muslim)

3/119. Abu Dharr (Dumnezeu sã-l aibã în mila Sa!) a relatat cã Profetul a zis: Faptele poporului meu, bune şi rele, au fost prezentate dinaintea mea şi eu am aflat cã între faptele lor bune, ceva neplãcut a fost îndepãrtat din cale, iar sputum mucus (scuipatul) a rãmas neîngropat în moschee, printre faptele lor rele.

(transmis de Muslim)

4/120. Abu Dharr (Dumnezeu sã-l aibã în mila Sa!) a relatat: Câţiva dintre Tovarãşii Apostolului lui Dumnezeu (as-sahaba) i-au spus: Trimis al lui Dumnezeu, bogaţii au luat
[toatã] rãsplata. Ei fac rugãciuni la fel ca şi noi; ei ţin posturile la fel ca şi noi şi dau Sadaqa (milostenie) din surplusul lor de avere. La aceasta, Profetul a zis: Nu a hotãrât Dumnezeu o cale pentru voi, pe care, dacã o urmaţi, puteţi sã faceţi şi voi Sadaqa? În fiecare mãrturisire a gloriei lui Dumnezeu (când spuneţi Subhan Allah) este o Sadaqa şi fiecare Takbir (când spuneţi Allahu Akbar) este o Sadaqa şi fiecare laudã adusã Lui (când spuneţi al-Hamdu lillah) este o Sadaqa, şi fiecare mãrturisire cã El este Unic (la ilaha ill-allah) este o Sadaqa; alipirea de bine este o Sadaqa şi interzicerea a ceea ce este rãu este o Sadaqa; la fel, în împreunarea bãrbatului [cu nevasta lui] existã o Sadaqa. Ei [Tovarãşii] au zis: Trimis al lui Dumnezeu, existã vreo rãsplatã pentru acela dintre noi care-şi satisface patima cãrnii? El a zis: Spuneţi-mi, dacã omul ar face ceva interzis, nu ar fi un pãcat din partea lui? La fel, dacã face ceva legiuit, va avea parte de rãsplatã.

(transmis de Muslim)

5/121. Abu Dharr (Dumnezeu sã-l aibã în mila Sa!) a relatat cã Profetul a zis: Sã nu dispreţuiţi o faptã bunã, oricât de micã ar fi ea, cãci din pricina ei, în adunarea fraţilor tãi [musulmani] cu faţa veselã vei merge.

(transmis de Muslim)

6/122. Abu Huraira (Dumnezeu sã-l aibã în mila Sa!) ne-a relatat ce a aflat de la Muhammad, Trimisul lui Dumnezeu. Şi, când a amintit despre cele spuse de Trimisul lui Dumnezeu, a spus aceasta: Milostenia este datoria fiecãrui om, în fiecare zi în care rãsare soarele. Împãrţirea dreptãţii între doi oameni este şi ea o milostenie; sã ajuţi un om sã-şi încalece animalul de cãlãrie sau sã-şi încarce desagii pe el, înseamnã milostenie; un cuvânt bun este o milostenie; fiecare pas ce-l faceţi spre rugãciune este o milostenie şi îndepãrtarea lucrurilor dãunãtoare de pe cale, înseamnã milostenie.

(hadith convenit)

7/123. Umm al mo'minin 'A'işa (Dumnezeu sã o aibã în mila Sa!) a relatat cã Profetul a spus: Fiecare dintre copiii lui Adam a fost creat cu trei sute şaizeci de încheieturi; deci, acela care mãrturiseşte Gloria lui Dumnezeu, Îl laudã pe Dumnezeu, recunoaşte cã Dumnezeu este Unic, cautã iertarea de la Dumnezeu, îndepãrteazã pietrele, spinii sau oasele din calea oamenilor şi se lipeşte de bine, depãrtându-se de rãu, pânã la numãrul celor trei sute şaizeci, va umbla depãrtându-se de Iad.

(transmis de Muslim)

8/124. Abu Huraira (Dumnezeu sã-l aibã în mila Sa!) a relatat cã Profetul a zis: Cel care porneşte cãtre moschee, în zori sau pe înserat, va avea parte de o primire binevoitoare din partea lui Dumnezeu, ori de câte ori umblã.

(hadith convenit)

9/125. Abu Huraira (Dumnezeu sã-l aibã în mila Sa!) a relatat cã Trimisul lui Dumnezeu a spus: Toate dintre voi, femeile musulmane, sã ştiţi cã pânã şi copitele unei oi pot fi date în dar vecinelor voastre [nefiind un dar prea mic].

(hadith convenit)

10/126. Abu Huraira (Dumnezeu sã-l aibã în mila Sa!) a relatat cã Profetul a zis: Credinţa are peste şaptezeci de ramuri, iar cea mai minunatã dintre ele, este mãrturisirea cã nu existã alt Dumnezeu decât Dumnezeu, iar cea mai umilã dintre ele este îndepãrtarea murdãriilor din cale, şi modestia este o ramurã a credinţei.

11/127. Abu Huraira (Dumnezeu sã-l aibã în mila Sa!) a relatat cã Trimisul lui Dumnezeu a zis: Un om mergea în drumul lui şi, într-o vreme, i s-a fãcut nespus de sete. El a gãsit un puţ, a coborât în el şi a ieşit afarã dupã ce şi-a potolit setea. Atunci a vãzut un câine care gâfâia de sete. Limba îi atârna în afarã şi mânca noroi. Omul s-a gândit cã acelui câine îi era sete, aşa cum i-a fost şi lui. Atunci a coborât din nou în puţ, şi-a umplut ciorapii cu apã şi i-a apucat în dinþi, apoi a urcat înapoi şi a potolit setea câinelui. Dumnezeu a primit fapta lui cu mare bunãvoinţã şi l-a iertat. Tovarãşii (Dumnezeu sã-i aibã în mila Sa!) au zis: Vom fi şi noi rãsplãtiţi dacã arãtãm bunãtate faţã de animale? El a zis: Pentru fiecare fiinţã vie se dã o rãsplatã.

(hadith convenit)

Într-o altã versiune a lui Bukhari: Iertarea i-a fost dãruitã ca apreciere pentru aceastã faptã şi el a fost primit în Rai.

O altã versiune este: Odatã, un câine se învârtea în jurul unui puţ. Pe datã, o femeie necuratã din Bani Isra'il l-a vãzut. Ea şi-a scos ciorapul şi l-a coborât în puţ, a scos puţinã apã şi i-a dat câinelui sã bea. Ea a fost iertatã din aceastã pricinã.

12/128. Abu Huraira (Dumnezeu sã-l aibã în mila Sa!) a relatat cã Profetul a zis: Am vãzut un om care avea sã meargã în Rai, fiindcã doborâse un copac ce atârna peste un drum şi stãtea în calea oamenilor.

(relatat de Muslim)

O altã versiune este: Un om ce a dat peste o ramurã a unui copac ce atârna peste un drum şi a hotãrât sã o îndepãrteze din calea musulmanilor, ca sã nu-i mai stânjeneascã, a fost adus în Paradis.

Potrivit versiunii lui Bukhari şi a lui Muslim: Un om ce mergea de-a lungul unui drum a vãzut o creangã plinã de spini şi a îndepãrtat-o din cale. Dumnezeu a apreciat fapta lui şi l-a iertat.

13/129. Abu Huraira (Dumnezeu sã-l aibã în mila Sa!) a relatat cã Trimisul lui Dumnezeu a zis: Celui care-şi face abluţiunea cum se cuvine şi vine la rugãciunea Jum'a şi ascultã slujba în tãcere, i se vor ierta pãcatele, începând cu vinerea dinainte şi încã trei zile în plus, iar dacã se joacã cu pietre în timpul slujbei, aduce insulte.

(transmis de Muslim)

14/130. Abu Huraira (Dumnezeu sã-l aibã în mila Sa!) a relatat cã Trimisul lui Dumnezeu a zis: Când un slujitor [al lui Dumnezeu] - un musulman sau un credincios - îşi spalã faţa (în timpul abluţiunii) toate pãcatele ce le-a vãzut cu ochii vor fi spãlate de pe chipul lui; când îşi spalã mâinile, toate pãcatele ce le-a fãcut vor fi şterse de pe mâinile lui, cu apã sau cu ultima picãturã de apã; şi când îşi spalã picioarele, toate pãcatele spre care s-au îndreptat picioarele lui, vor fi spãlate cu apã sau cu ultima picãturã de apã; la sfârşit, el se va curãţa de toate pãcatele.

(transmis de Muslim)

15/131. Abu Huraira (Dumnezeu sã-l aibã în mila Sa!) a relatat: Adevãr grãiesc, Trimisul lui Dumnezeu a zis: Cinci rugãciuni [zilnice] şi de la o rugãciune Jum'a la [urmãtoarea] rugãciune Jum'a, şi de la un Ramadan la altul, sunt ispãşiri pentru pãcatele comise în intervalele dintre acestea, dacã omul se fereşte de pãcatele mari.

(transmis de Muslim)

16/132. Abu Huraira (Dumnezeu sã-l aibã în mila Sa!) a relatat cã Trimisul lui Dumnezeu a zis: Aţi vrea sã vã lãmuresc în legãturã cu ceva prin care Dumnezeu vã şterge pãcatele şi vã înalţã. Ei au zis: Da, Trimis al lui Dumnezeu. La care el a zis: Sã faceţi abluţiunea deplinã în ciuda tuturor necazurilor, sã mergeţi cu paşi mãrunţi spre moschee şi sã aşteptaţi cu nerãbdare urmãtoarea datã de rugãciune, dupã ce rugãciunea a fost rostitã, cãci aceasta este apãrarea graniţei.

(transmis de Muslim)

17/133. Abu Musa Aş'ari (Dumnezeu sã-l aibã în mila Sa!) a relatat cã Trimisul lui Dumnezeu a zis: Cel care face Fajr (Rugãciunea de la revãrsatul zorilor) şi 'Asr (Rugãciunea de dupã-amiazã) va intra în Paradis.

(hadith convenit)

18/134. Abu Musa Aş'ari (Dumnezeu sã-l aibã în mila Sa!) a relatat cã Trimisul lui Dumnezeu (pacea şi binecuvântarea lui Dumnezeu fie asupra lui!) a zis: Când un credincios suferã de vreo boalã si porneşte într-o cãlãtorie, el primeşte similarul a ceea ce avea obiceiul sã facã atunci când era sãnãtos si stãtea acasã.

(transmis de Bukhari)

19/135. Jabir (Dumnezeu sã-l aibã în mila Sa!) relateazã cã l-a auzit pe Trimisul lui Dumnezeu zicând: Fiecare faptã bunã este o milostenie.

(transmis de Bukhari)

Muslim a relatat acelaşi lucru, cu acordul lui Hudaifa (Dumnezeu sã-l aibã în mila Sa!).

20/136. Jabir (Dumnezeu sã-l aibã în mila Sa!) a relatat cã Trimisul lui Dumnezeu a zis: Dacã un musulman sãdeşte un copac, orice se mãnâncã din el este milostenie în numele lui şi orice se furã sau se scade din el este o milostenie.

(transmis de Muslim)

O altã versiune este: Dacã un musulman sãdeşte un copac sau însãmânţeazã un câmp şi oamenii sau animalele şi pãsãrile se hrãnesc de pe urma lui, toate acestea înseamnã milostenie în numele sãu.

21/137. Jabir (Dumnezeu sã-l aibã în mila Sa!) relateazã cã Banu Salima au hotãrât sã se mute mai aproape de moschee. Când a aflat aceasta, Trimisul lui Dumnezeu le-a zis: Am aflat cã vreţi sã vã mutaţi mai aproape de moschee. Ei au zis: Aşa este, Trimis al lui Dumnezeu (pacea şi binecuvântarea fie cu tine!), aşa vrem sã facem. El a zis: Banu Salima, rãmâneţi în casele voastre, cãci urmele voastre au fost luate în seamã (numărate).

(transmis de Muslim)

O altã versiune completeazã: Pentru fiecare pas pe care-l faceţi (cãtre moschee) rãsplata voastrã creşte cu un grad.

(transmis de Muslim)

22/138. Ubayy ibn Ka'b (pacea şi binecuvântarea lui Dumnezeu fie asupra lui!) a relatat: Era un om, şi nu cunosc alt om a cãrui casã sã fi fost mai departe de moschee decât a lui, dar el nu lipsea niciodatã de la rugãciune. Lui i s-a spus, sau eu i-am spus: Dacã ţi-ai cumpãra un mãgar, ai putea cãlãri pe el în nopţile întunecoase sau pe nisipul arzãtor. El a zis: Nu mi-ar place ca lãcaşul meu sã se afle lângã moschee, cãci dorinţa mea puternicã este aceea ca paşii mei cãtre moschee şi înapoi sã fie pãstraţi, atunci când mã întorc la familia mea. La care Trimisul lui Dumnezeu a zis: Dumnezeu ţi-a fãcut parte la o mare rãsplatã.

(relatat de Muslim)

23/139. 'Abdullah ibn 'Amr al-'As (Dumnezeu sã-l aibã în mila Sa!) a relatat cã Trimisul lui Dumnezeu a zis: Existã patruzeci de feluri de virtuţi. Cel care practicã una din aceste virtuţi) va intra în Paradis.

(transmis de Bukhari)

24/140. 'Adi ibn Hatim (Dumnezeu sã-l aibã în mila Sa!) a relatat cã l-a auzit pe Profetul zicând: Acela dintre voi care se poate apãra împotriva Focului, sã facã acest lucru, chiar dacã ar face aceasta cu jumãtate de curmalã.

(hadith convenit)

Într-o altã versiune a lui Muslim: 'Adi ibn Hatim (Dumnezeu sã-l aibã în mila Sa!) a relatat cã Trimisul lui Dumnezeu a zis: Dumnezeu va vorbi cu fiecare dintre voi, fãrã nici un tãlmãcitor. El [omul] se va uita la dreapta lui şi nu va vedea decât [faptele] ce le-a fãcut înainte, iar apoi se va uita la stânga sa şi nu va afla altceva decât [faptele] ce le-a fãcut înainte. Se va uita dinaintea lui şi nu va afla altceva decât Iadul, chiar înaintea ochilor sãi. Apãraţi-vã deci, împotriva Iadului chiar de-ar fi sã faceţi aceasta cu o jumãtate de curmalã şi, dacã şi aceasta lipseşte, rostind un cuvânt bun.

25/141. Anas (Dumnezeu sã-l aibã în mila Sa!) a relatat cã Trimisul lui Dumnezeu a zis: Pe Dumnezeu îl încântã ca slujitorul Sãu sã-I aducã laudã atunci când mãnâncã şi când bea.

(transmis de Muslim)

26/142. Abu Musa al-Aş'ari (Dumnezeu sã-l aibã în mila Sa!) a relatat cã Profetul a zis: Pentru fiecare musulman este important sã facã milostenie. I s-a spus: Ce pãrere ai despre acela care nu are mijloace pentru a face acest lucru? El a zis: Acela sã lucreze cu toatã puterea sa şi, în acest fel, sã tragã foloase pentru sine, precum şi milostenie. Atunci a fost întrebat: Dar ce pãrere ai despre cel care nu poate sã facã nici aceasta? El a zis: Atunci acela sã-i ajute pe nevoiaşi şi necãjiţi. Şi a fost întrebat din nou: Dar dacã nu poate sã facã nici mãcar atât? El a zis: Atunci sã se alipeascã de tot ceea ce este cinstit şi bun. Şi a mai fost întrebat: Dar ce pãrere ai despre cel ce nu poate sã facã aşa? El (Profetul) a zis: Atunci sã se fereascã de cele rele, cãci aceasta este milostenie în numele sãu.

(hadith convenit)

Niciun comentariu: