joi, noiembrie 11, 2010

Cum se procedează cu banii obţinuţi din dobânzile bancare? Ne revin nouă sau îi lăsăm băncii?

Întrebare:
Întrebarea mea se referă la dobânda bancară, sau riba. Cum ar trebui să procedez în privinţa dobânzii pe care o primesc de la băncile din India? Nu o folosesc în interes personal, dar mă sfătuiţi să o las la bancă sau o pot folosi în alte scopuri? În al doilea rând, pentru majoritatea lucrurilor de mai mare valoare, cum ar fi o locuinţă, o maşină sau o motocicletă, trebuie să apelăm la credite. Islamul permite lucrul acesta?

Răspuns:
Ca răspuns la întrebarea ta, Dr. Monzer Kahf, economist eminent şi expert în probleme financiare, precizează:

1. Conform Shari'ah, nu este permisă obţinerea de bani din dobânda bancară. Musulmanilor li se cere să-şi folosească banii, resursele şi proprietăţile de care dispun în afaceri şi investiţii compatibile cu Shari'ah islamică. Dobânda bancară nu devine proprietatea celui căruia îi este acordată deoarece un contract generator de dobândă nu constituie un mod halal de a câştiga bani. Altfel spus, dobânda bancară nu îţi aparţine şi, în principiu, ar trebui să o înapoiezi persoanei care ţi-a acordat-o.

2. Dacă, dintr-un motiv sau altul, un musulman se întâmplă să intre în posesia unei sume de bani provenind din dobândă bancară, trebuie să ia în considerare decizia de a o înapoia în limitele respectării stipulărilor Shari'ah, ca şi prin prisma particularităţilor evenimentului care a dus la obţinerea ei. Dobânda obţinută de o persoană care comercializează produse halal este cu totul diferită de dobânda obţinută de o persoană a cărei principală ocupaţie este să împrumute bani contra dobândă, şi se deosebeşte de dobânda bancară, ştiut fiind că activitatea de bază şi predominantă a băncilor este să le perceapă dobânzi clienţilor cu care lucrează.
Aşadar, retragerea dobânzii acordate de către o persoană (o bancă este considerată şi o persoană juridică) ce îşi realizează veniturile din acordarea de bani în schimbul dobânzii, invalidează însuşi motivul pentru care dobânda este interzisă şi duce la sporirea puterii şi veniturilor exact acelor persoane care contribuie activ la răspândirea maleficei dobânzi.

3. Astfel, la cea de-a doua Conferinţă Internaţională Islamică pe probleme bancare ţinută în Kuweit în 1987, la care au participat numeroşi specialişti în Shari'ah, s-a convenit că înapoierea dobânzii către bancheri - ca persoane fizice - nu era permisă, şi că la dobânda obţinută în felul acesta trebuia aplicată o altă reglementare a Shari'ah, care cere ca sumele de bani haram să fie dăruiţi actelor de caritate de factură generală care se întâmplă să se ivească în calea musulmanului (să nu uităm că banii din dobândă nu devin proprietatea sa, deci nu sunt ai săi). Este mai bine ca aceşti bani haram să nu fie dăruiţi moscheilor, pentru a le feri de banii murdari (obţinuţi din dobândă).

4. Nici cumpărarea de maşini, locuinţe sau alte bunuri nu este permisă de Shari'ah dacă urmează a fi finanţată din bani obţinuţi din dobândă; toţi musulmanii dintr-o regiune au obligaţia, rezultând din Shari'ah, să înfiinţeze instituţii financiare care să acorde finanţări în temeiul unor principii islamice admisibile. De fapt, această obligaţie este, în prezent, considerată a fi fard kifayah (obligaţie colectivă) din moment ce finanţarea a devenit o componentă necesară a vieţii contemporane.

În octombrie 1999, prima Conferinţă Internaţională de Fiqh din SUA a decis, în mod îndreptăţit, ca pentru obiective de maximă importanţă şi urgenţă, cum ar fi crearea de locuinţe pentru familiile care au stringentă nevoie de acestea, împrumuturile realizate care implică dobândă să fie, totuşi, tolerate, până la înfiinţarea, în regiune, a unor astfel de instituţii compatibile cu Shari'ah islamică.

Niciun comentariu: